Sperante mari

Acum dupa primul tur de scrutin sperantele intr-o democratie care sa ne duca in Uniunea Europeana inca mai exista. De aceea rog pe toti cei responsabili pentru aceste meleaguri sa mearga la vot si sa voteze Transcarpatia in Europa.

Uniunea Europeana sau "Calea cea dreapta"

   Uniunea Europeana este o organizatie a tarilor europene dedicata cresterii integrarii economice si intarirea cooperarii inre state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia.

Uniunea Europeana a fost infintata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizatie de cooperare europeana care a inceput cu Comunitatea Europeana de Carbune si Otel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeana in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeana.In 1994 Austria, Suedia si Finlanda au intrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la 15.    

   Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceste pentru a promova si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comert, politica externa, securitate si probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a stabilit o singura moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de neintelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democratii est europene de a deveni membre.

   CREAREA UNIUNII EUROPENE

   La sfarsitul anilor ’80, schimbarile politice a facut ca Comunitatea Europeana sa cresca cooperarea si integrarea. Odata cu prabusirea comunismului in Europa de Est, statele ex-comuniste  au cerut Comunitatii Europene sprijin politic si economic. CE a hotarat sa ajute multe din aceste tari dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Germaniei.

   Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest si Franta au cerut o conferinta intraguvernamentala pentru a cauta o mai mare unitate. O conferinta intraguvernamentala este o intalnire intre membrii, prin care se incepe procesul schimbarii tratatelor Comunitatii Europene. O alta astfel de sedinta a avut loc in 1989 pentru a pregati un program si o structura pentru uniunea monetara, prin care membrii ar trebui sa adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei unitati, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai toleranta in legatura cu unitatea europeana. Aceste conferinte au inceput munca la o serie de intelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.

   Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana si a avut intentia de a extinde integrarea politica, economica si sociala dintre statele membre. Dupa discutii lungi a fost acceptat de catre Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetara (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singura moneda pana in 1999. Tratatul Maastricht desemeana impunea niste criterii stricte pe care statele membre trebuiau sa le indeplineasca inainte de a intra in UEM. De asemenea tratatul  a creat noi structurii proiectate pentru a crea politici de securitate si straine mai integrate si pentru a incuraja o cooperarea mai mare intre guverne in ceea ce priveste chestiuni judiciare si legate de politie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu, sanatate, educatie si protectia consumatorului.

   Noul tratat a starnit multa opozititie si ingrijorare din partea cetatenilor UE. Multi oameni erau ingrijorati din pricina UEM care ar inlocui monedele nationale cu o singura moneda europeana. Marea Britanie a refuzat sa accepte o parte din elementele tratatului si astfel ea nu va face parte din UEM si nu va participa la Capitolul Social, un articorl din Tratatul Maastricht care subliniaza obiective in politica sociala si cea  legata de angajati. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, in timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost o provocare deoarece functia de membru in UE incalca Constitutia. Intr-o sedinta de urgenta a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor intarzieri UE n-a fost inaugurata oficial decat abia in noiembrie 1993.

   Reactiile populare impotriva unor aspecte si consecinte ale Tratatului Maastricht a dus la o alta conferinta intraguvernamentala care a inceput in martie 1996. Aceasta conferinta  a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht si alte documente de baza ale UE. Aceste schimbari aveau rolul de a face Uniunea Europeana mai atractiva oamenilor de rand.

   Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor sa coopereze in creearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunatatirea sanatatii publice si respectarea drepturilor consumatorilor. In plus, Tratatul oferea  indepartarea barierelor de a calatori si imigra intre statele membre cu exceptia Mari Britani, Irlandei si Danermarca. Deasemenea Tratatul  dadea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997.

UNIUNEA MONETARĂ

   Incercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in Tratatul Maastricht, a fost controversata de la inceput. De exemplu unele tari europene, cum a fost Marea Britanie, s-au temut ca acest lucru le va ameninta identitatea nationala si autoritatea guvernului. In ciuda acestor temeri multe state membre au incercat sa indeplineasca obiectivele economice necesare unei monezi unice:

1.                     rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu 1,5 mai mare decat media primelor 3 tari cu inflatia cea mai mica.

2.                    deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca 3 la suta din PIB si datoria guvernului sa nu depaseasca 60 la suta.

3.                    dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu 2 la suta mai mare decat media primelor trei tari cu dobanda cea mai mica

4.  o tara nu trebuie sa devalorizeze   moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin 2 ani inainte de UEM.

Majoritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. Masurile de a reduce inflatia si dobanzile mari au dus la cresterea somajului, in timp ce eforturile de a controla deficitele guvernamentale foarte des au dus la cresterea taxelor.

Cum termenul limita pentru UEM se apropia neintelegerile cu privire la conditile limita pentru a participa cresteau. Cu toate acestea UE a decis in mai 1998 sa adopte o moneda unica (euro) pentru 11 din cele 15 tari membre incepand cu 1 ianuarie 1999. Aceasta hotarare a creat deasemenea si Banca Centrala Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. Tarile care au adoptat euro-ul au fost: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Spania si Portugalia.

Marea Britanie, Suedia si Danemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice dar s-au decis sa nu participe. Grecia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. La 1 ianuarie 1999 cele 11 tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi  dar in acelasi timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri. In 2002 Banca Centrala Europeana va incepe sa scoata monezile si bancnotele euro.

EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

   Pana in 1995 toate tarile ex-comuniste au cerut sa fie membre UE. Insa UE era ingrijorata de stabilitatea institutilor europene in aceste tari si tranzitia lor la economia de piata. Tarile din Europa de Est aveau economiile mult mai putin dezvoltate decat cele din Europa de Vest, care fac intrarea lor in UE dificila. Extinderea ar necesita o reevaluare a programelor UE. Statele mai bogate se temeau ca vor fi nevoite sa bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce tarile mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultura si dezvoltare regionala ar fi puternic afectate.

   In ciuda acestor griji, in 1997 UE a fost de acord ca situatia economica si politica din tari ca: Cehia, Polonia, Estonia, Ungaria si Slovenia este in asa fel incat negocierile pentru aderare pot sa inceapa iar statutul de membru sa vina dupa 2000. Celelalte tari Est Europene au fost puse pe un indefinit stand-by. Dar comertul dintre est si vest si-a dat drumul dupa 1990, tarile din vest incepand sa investeasca in acestea iar UE dandu-le ajutor. UE si tari individuale au format legaturi si au semnat acorduri formale pentru cooperari politice si culturale. UE a mai fost de acord in 1998 sa inceapa negocierile pentru statutul de membru cu Cipru; in acelasi timp a suspendat cererea Turciei din pricina ingrijorarilor cu privire la drepturile omului si a opozitiei Greciei.

   VIITORUL UNIUNII EUROPENE

   UE a parcurs un drum lung din 1951. Numarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la 21 pana in 2010. A creat un corp comun de legi, practici si politici  si un nivel de cooperarea intre membrii foarte mare. Progresul sau insa n-a fost constant, periode de activitate au fost despartite de multi ani de somnolenta. Acest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. Prima este de a da prioritate “adancirii” sau “largirii” uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi.  A doua chestiune este supranationalismul impotriva interguvernalismului. Cu toate ca supranationalismul a fost acceptat guvernele nationle n-au vrut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul judiciar.

   Cea mai imediata provocare pe care  UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in mare parte viitorul euro-ului depinde in cat de acceptabil se dovedeste a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. Pe termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca viitorul monedei prin extinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.

Uniunea Europeana sau "Calea cea dreapta"

   Uniunea Europeana este o organizatie a tarilor europene dedicata cresterii integrarii economice si intarirea cooperarii inre state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia.

Uniunea Europeana a fost infintata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizatie de cooperare europeana care a inceput cu Comunitatea Europeana de Carbune si Otel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeana in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeana.In 1994 Austria, Suedia si Finlanda au intrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la 15.    

   Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceste pentru a promova si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comert, politica externa, securitate si probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a stabilit o singura moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de neintelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democratii est europene de a deveni membre.

   CREAREA UNIUNII EUROPENE

   La sfarsitul anilor ’80, schimbarile politice a facut ca Comunitatea Europeana sa cresca cooperarea si integrarea. Odata cu prabusirea comunismului in Europa de Est, statele ex-comuniste  au cerut Comunitatii Europene sprijin politic si economic. CE a hotarat sa ajute multe din aceste tari dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Germaniei.

   Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest si Franta au cerut o conferinta intraguvernamentala pentru a cauta o mai mare unitate. O conferinta intraguvernamentala este o intalnire intre membrii, prin care se incepe procesul schimbarii tratatelor Comunitatii Europene. O alta astfel de sedinta a avut loc in 1989 pentru a pregati un program si o structura pentru uniunea monetara, prin care membrii ar trebui sa adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei unitati, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai toleranta in legatura cu unitatea europeana. Aceste conferinte au inceput munca la o serie de intelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.

   Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana si a avut intentia de a extinde integrarea politica, economica si sociala dintre statele membre. Dupa discutii lungi a fost acceptat de catre Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetara (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singura moneda pana in 1999. Tratatul Maastricht desemeana impunea niste criterii stricte pe care statele membre trebuiau sa le indeplineasca inainte de a intra in UEM. De asemenea tratatul  a creat noi structurii proiectate pentru a crea politici de securitate si straine mai integrate si pentru a incuraja o cooperarea mai mare intre guverne in ceea ce priveste chestiuni judiciare si legate de politie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu, sanatate, educatie si protectia consumatorului.

   Noul tratat a starnit multa opozititie si ingrijorare din partea cetatenilor UE. Multi oameni erau ingrijorati din pricina UEM care ar inlocui monedele nationale cu o singura moneda europeana. Marea Britanie a refuzat sa accepte o parte din elementele tratatului si astfel ea nu va face parte din UEM si nu va participa la Capitolul Social, un articorl din Tratatul Maastricht care subliniaza obiective in politica sociala si cea  legata de angajati. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, in timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost o provocare deoarece functia de membru in UE incalca Constitutia. Intr-o sedinta de urgenta a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor intarzieri UE n-a fost inaugurata oficial decat abia in noiembrie 1993.

   Reactiile populare impotriva unor aspecte si consecinte ale Tratatului Maastricht a dus la o alta conferinta intraguvernamentala care a inceput in martie 1996. Aceasta conferinta  a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht si alte documente de baza ale UE. Aceste schimbari aveau rolul de a face Uniunea Europeana mai atractiva oamenilor de rand.

   Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor sa coopereze in creearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunatatirea sanatatii publice si respectarea drepturilor consumatorilor. In plus, Tratatul oferea  indepartarea barierelor de a calatori si imigra intre statele membre cu exceptia Mari Britani, Irlandei si Danermarca. Deasemenea Tratatul  dadea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997.

UNIUNEA MONETARĂ

   Incercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in Tratatul Maastricht, a fost controversata de la inceput. De exemplu unele tari europene, cum a fost Marea Britanie, s-au temut ca acest lucru le va ameninta identitatea nationala si autoritatea guvernului. In ciuda acestor temeri multe state membre au incercat sa indeplineasca obiectivele economice necesare unei monezi unice:

1.                     rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu 1,5 mai mare decat media primelor 3 tari cu inflatia cea mai mica.

2.                    deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca 3 la suta din PIB si datoria guvernului sa nu depaseasca 60 la suta.

3.                    dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu 2 la suta mai mare decat media primelor trei tari cu dobanda cea mai mica

4.  o tara nu trebuie sa devalorizeze   moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin 2 ani inainte de UEM.

Majoritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. Masurile de a reduce inflatia si dobanzile mari au dus la cresterea somajului, in timp ce eforturile de a controla deficitele guvernamentale foarte des au dus la cresterea taxelor.

Cum termenul limita pentru UEM se apropia neintelegerile cu privire la conditile limita pentru a participa cresteau. Cu toate acestea UE a decis in mai 1998 sa adopte o moneda unica (euro) pentru 11 din cele 15 tari membre incepand cu 1 ianuarie 1999. Aceasta hotarare a creat deasemenea si Banca Centrala Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. Tarile care au adoptat euro-ul au fost: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Spania si Portugalia.

Marea Britanie, Suedia si Danemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice dar s-au decis sa nu participe. Grecia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. La 1 ianuarie 1999 cele 11 tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi  dar in acelasi timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri. In 2002 Banca Centrala Europeana va incepe sa scoata monezile si bancnotele euro.

EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

   Pana in 1995 toate tarile ex-comuniste au cerut sa fie membre UE. Insa UE era ingrijorata de stabilitatea institutilor europene in aceste tari si tranzitia lor la economia de piata. Tarile din Europa de Est aveau economiile mult mai putin dezvoltate decat cele din Europa de Vest, care fac intrarea lor in UE dificila. Extinderea ar necesita o reevaluare a programelor UE. Statele mai bogate se temeau ca vor fi nevoite sa bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce tarile mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultura si dezvoltare regionala ar fi puternic afectate.

   In ciuda acestor griji, in 1997 UE a fost de acord ca situatia economica si politica din tari ca: Cehia, Polonia, Estonia, Ungaria si Slovenia este in asa fel incat negocierile pentru aderare pot sa inceapa iar statutul de membru sa vina dupa 2000. Celelalte tari Est Europene au fost puse pe un indefinit stand-by. Dar comertul dintre est si vest si-a dat drumul dupa 1990, tarile din vest incepand sa investeasca in acestea iar UE dandu-le ajutor. UE si tari individuale au format legaturi si au semnat acorduri formale pentru cooperari politice si culturale. UE a mai fost de acord in 1998 sa inceapa negocierile pentru statutul de membru cu Cipru; in acelasi timp a suspendat cererea Turciei din pricina ingrijorarilor cu privire la drepturile omului si a opozitiei Greciei.

   VIITORUL UNIUNII EUROPENE

   UE a parcurs un drum lung din 1951. Numarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la 21 pana in 2010. A creat un corp comun de legi, practici si politici  si un nivel de cooperarea intre membrii foarte mare. Progresul sau insa n-a fost constant, periode de activitate au fost despartite de multi ani de somnolenta. Acest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. Prima este de a da prioritate “adancirii” sau “largirii” uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi.  A doua chestiune este supranationalismul impotriva interguvernalismului. Cu toate ca supranationalismul a fost acceptat guvernele nationle n-au vrut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul judiciar.

   Cea mai imediata provocare pe care  UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in mare parte viitorul euro-ului depinde in cat de acceptabil se dovedeste a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. Pe termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca viitorul monedei prin extinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.

O noua scoala ..

Autoritatile din Maramures si cele din Transcarpatia promit sa intareasca relatiile de colaborare in viitor. In cadrul unei intalniri desfasurata recent, s-a adus in discutie infiintarea unui liceu si a unui internat pentru romanii de peste Tisa.
Discutiile s-au purtat la sfarsitul saptamanii trecute, cand presedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures, Mircea Man, a efectuat o vizita oficiala in Transcarpatia, raionul Teaciv. Presedintele Radei regionale Transcarpatia a subliniat faptul ca acordul de colaborare dintre cele doua regiuni, Transcarpatia si Maramures, este unul foarte important si spera ca in viitor sa se imbunatateasca relatiile economice, culturale si politice de-o parte si de alta a Tisei. A dat detalii despre finantarea scolilor cu predare in limba romana, fiind interesat si de infiintarea unui liceu si a unui internat pentru romanii de peste Tisa. Asa cum la Satu Mare s-a dezvelit in aceasta vara bustul binecunoscutului poet ucrainean Taras Sevcenko, se doreste ca si in Transcarpatia sa se faca un monument inchinat poetului roman Mihai Eminescu.
Un subiect important pentru Transcarpatia il constituie si problematica mediului, atit prin gasirea unor solutii comune la poluarea Tisei, cit si la problema Muntilor Carpati, mai ales datorita faptului ca ambii presedinti sunt membri in Consiliul Euroregiunii Carpatice, iar presedintele ucrainean este si raportor pentru Comisia Europeana pe problema mediului. Cele doua parti au vorbit si despre constructia unui pod economic intre Romania si Ucraina, care de cativa ani a ramas doar la stadiul de idee. Autoritatile sustin ca podul va intari relatiile de colaborare dintre cele doua tari, pe care nu le desparte un rau, ci le uneste o istorie si o traditie.

DRAGOBETELE Acest Valentine romanesc

Fiul lui doch Babel, Dragobetele a fost sărbătorită pe 24 februarie. Sărbătoarea Dragobete este considerată echivalentul românesc al celebrarea de Valentine's Day sau de Valentine's Day, sărbătoare a iubirii. 24 februarie, probabil, a insemnat pentru omul arhaic în zilele de primăvara devreme atunci când natura se trezeşte, ursul iese din cuib, păsările caute cuibul lor şi omul care a trebuit să împartă bucuria de a naturii.

Magic entitate similară cu Eros sau Cupidon, Valentine blajinitatea Dragobetele diferi de la tradiţia catolică, este un frumos, plin de viaţă şi o erupţie cutanată. Preluat de la vechilor daci, unde Dragobetele era un amant şi un naş al poliţiei, românii dragostea Dragobete transfigurat protector al celor care îndeplinesc zile Dragobete, dragostea de a lua toate an, la fel ca păsările situaţiei "" în această zi.
Continuarea aici>

Viitoarele alegeri prezidenţiale vor fi foarte complicate

Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, pronostichează că după alegerile prezidenţiale din ianuarie 2010 vor fi introduse amendamente la Constituţie şi vor avea loc alegeri parlamentare.
Despre aceasta el a  declarat în timpul prelegerii sale privind situaţia internaţională a Ucrainei în faţa cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul kievean pentru relaţii internaţionale. În opinia lui Viktor Iuşcenko, viitoarele alegeri prezidenţiale vor fi foarte complicate, deoarece în primul rând, cetăţenii vor trebui să aleagă cursul pe care va înainta Ucraina, şi numai după aceasta vor face alegerea persoanelor concrete. Noi trebuie să mergem acasă, în Europa, a spus şeful statului. Totodată Preşedintele a menţionat, că alegând, cetăţenii ucraineni riscă să piardă  valorile democratice obţinute până acum, afară de aceasta – renunţarea la cursul de integrare euroatlantică. Viktor Iuşcenko n-a exclus că pot fi încălcate înţelegerile cu Rusia privind aflarea Flotei ei de la Marea Neagră pe teritoriul Ucrainei.
 

Президент України Віктор Ющенко, pronostichează, що після президентських виборів в січні 2010 року будуть внесені поправки до Конституції і парламентські вибори будуть проведені.
Про це він сказав під час своєї лекції про міжнародне становище України до викладачів і студентів Київського інституту міжнародних відносин. На думку Віктора Ющенка, майбутні президентські вибори буде дуже складно, тому що по-перше, люди повинні будуть вибрати курс, який буде представляти Україну, і після цих виборів люди будуть бетон. Ми повинні повернутися додому, в Європі, заявив. Крім того, президент сказав, що при виборі українських громадян, ризикують втратити демократичних цінностей, отриманих до теперішнього часу з нього - відмовитися від євро-атлантичної інтеграції. Віктор Ющенко не виключив, що можуть бути порушені угоди з Росією про пошук свого Чорноморського флоту на українській території.

TIMOSENKO-Ucraina asteapta noul presedinte-

"Decizia a fost luată în unanimitate", le-a spus principalul ei colaborator, Oleksandr Turcinov, zecilor de mii de susţinători strânşi în centrul Kievului, în piaţa Maidan.

Această piaţă a fost scena revoluţiei portocalii din 2004, care i-a adus la putere pe Timoşenko şi aliatul ei de atunci, actualul preşedinte Viktor Iuşcenko.

"Ţara mea valorează pentru mine mai mult decât propria-mi viaţă", a spus Timoşenko. "Calea noastră este cea spre comunitatea europeană. Nu avem dreptul să fim în confruntare cu vecinii noştri. Relaţiile noastre cu Rusia pot fi egale şi demne. Şi voi construi astfel de relaţii", a subliniat ea.

Timoşenko a criticat "vechile echipe" care "vor să revină la putere", aluzie la principalul ei rival, liderul opoziţiei proruse Viktor Ianukovici, candidat fără succes la prezidenţialele din 2004. Ea a mai spus că vrea să-i apere pe "toţi cei care trăiesc în nedreptate" şi l-a criticat pe Iuşcenko pentru "slăbiciunea şi incapacitatea sa de a proteja Ucraina". "Ţara are nevoie de o dictatură a legii, vom reinstaura ordinea în rândul puterii", a asigurat Timoşenko.

Susţinută mai ales de vestul şi centrul Ucrainei, ea este pe locul doi în sondaje cu 13-16% din intenţiile de vot, în urma lui Ianukovici (22-27%), susţinut în estul şi sudul rusofil.

Державний Гімн України

Державний Гімн України
Гімном України є гімн на музику і лірику Вербицький Майкл Пол Чубинський. Події урочисте держава починає і закінчує з виконання гімну України.
Створення українського гімну почалася в 1862 році, коли український етнограф, фольклорист, поет Павло Чубинський написав вірш "Україна ще не вмерла". Поширення цього вірша серед ucrainifile кола, які нещодавно були об'єднані в Громада ", відбулося дуже швидко. Ця лінія не залишилася без уваги патріотичному релігійних цирків того часу. Один з них, отець Михайло (Вербицький), відомий також як композитор у той час, був зачарований віршами Пола Чубинський і написав до них музику.
Вперше національний гімн з нотами був опублікований в 1865 і в 1917 році стала використовуватися в якості національного гімну.
У роки 1917-1920 "Україна ще не вмерла", він не був прописаний в законі в якості національного гімну тільки тому, що вони були використані й інші гімни. Українська Радянська історія ході Гімн був офіційно примусове забуттю.
На 6 березня, 2003 року Верховна Рада України прийняла Закон "Про Державний Гімн України", згідно з яким Державний Гімн України затвердив національний гімн музику Михайла Вербицького зі словами першого куплета і пісні тільки Поль Чубинський "Україна ще не вмерла".

Despre Imnul Naţional al Ucrainei

Imnul Naţional al Ucrainei

Imnul Naţional al Ucrainei este imnul pe muzica Michael Verbitskiy şi versuri Paul Chubinskiy. Evenimente solemne de stat se începe şi se termină cu executarea Imnul de Stat al Ucrainei.

Crearea imnului ucrainean a început în anul 1862, atunci când etnograful ucrainean, folclorist şi poet Pavel Chubinsky a scris poezia "Ucraina încă nu a murit". Distribuţia acestui vers în rândul  cercurilor ucrainifile care au fost recent unificate în Hromadă, s-a întâmplat foarte repede. Acest vers patriotic nu a trecut fără atentia circurilor religioase al acelui timp. Unul dintre ei, Tatăl Mykhailo (Verbitsky), de asemenea, cunoscut ca un compozitor în timpul respectiv, a fost fascinat de versul lui Paul Chubinskiy şi a scris muzică la el.
Pentru prima dată Imnul naţional cu note a fost publicat în 1865, iar în 1917 a început să fie utilizat ca Imn national.

În anii 1917-1920 "Ucraina încă nu a murit", nu afost stabilit în mod legislativ ca imn unic naţional, pentru că au fost folosite şi alte imnuri. În perioada istoriei sovietice ucrainiene Imnul Naţional a fost oficial forţat în uitare.

Pe data de 6 martie 2003, Rada Suprema a Ucrainei a adoptat Legea "Despre Imnul Naţional al Ucrainei", în conformitate cu care, ca Imnul Naţional al Ucrainei a fost aprobat Imnul Naţional pe  muzica lui Mihail Verbitsky cu cuvintele doar primului vers şi melodia lui Paul Chubinskiy "Ucraina încă nu a murit".